Subiectul ăsta a trecut în ultimii ani de la „curiozitate montană” la „informație esențială înainte de orice drumeție în România”. Și cu motive serioase.
România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa. Un studiu bazat pe analiza ADN a 24.000 de probe, realizat între 2022 și 2024 de Ministerul Mediului, estimează că în România trăiesc între 10.400 și 12.700 de urși bruni – de trei ori mai mult decât estimările anterioare de 3.000. Numărul optim stabilit de specialiști e de circa 4.000. Discrepanța e uriașă.
Efectul direct: între februarie 2024 și martie 2025, operatorii 112 au preluat 5.553 de apeluri despre prezența unui urs, dintre care 486 semnalau atacuri. Județul Brașov a generat 1.273 de apeluri (45 atacuri), Prahova 906 (66 atacuri). Urșii au fost semnalați în 35 de județe, inclusiv Brăila, Galați și Vaslui – zone unde nu fuseseră raportați anterior.
Salvamont Brașov a transmis public că peste 90% dintre persoanele care i-au sunat în legătură cu urși nu știau cum să reacționeze. Articolul ăsta e pentru celelalte 10%.
Contextul – de ce sunt atât de mulți urși lângă oameni
Ursul brun e un animal cu teritoriu larg, inteligent și adaptabil. Problema nu e că e mai agresiv decât era – problema e că populația a crescut mult față de capacitatea de suport a habitatului, că gunoaiele neprotejate din stațiunile montane i-au „educat” să asocieze oamenii cu mâncare, și că construcțiile au pătruns în teritoriile lor tradiționale.
Urșii „gunoieri” – obișnuiți să mănânce din pubele, de la stâne sau de la locuri de picnic – sunt cei mai periculoși. Și-au pierdut frica față de oameni și vin activ spre ei în căutare de hrană. Ei nu se comportă ca un urs sălbatic care te evită – vin spre tine.
Președintele Salvamont România, Sabin Cornoiu, a precizat că zonele cu risc ridicat sunt Valea Prahovei, Bucegii, Harghita, Covasna, și orice zonă din apropierea stațiunilor turistice sau a parcărilor unde turiștii lasă mâncare.
Înainte de plecare – prevenția e mai importantă decât reacția
Informează-te dacă în zona unde mergi au fost raportați urși. Suni la Dispeceratul Național Salvamont (0725.826.668), le spui zona, și îți dau informații despre prezența animalelor. E gratuit, durează 2 minute.
Nu pleca singur pe munte mai ales în zone cunoscute cu urși. Vorbit cu un partener de drumeție e suficient – zgomotul conversației îi semnalează ursului prezența umană și el se retrage.
Poartă un fluier sau bear bell. Un clopoțel special atașat la rucsac produce zgomot continuu și avertizează urșii din timp. Costă câțiva lei, e eficient.
Spray anti-urs. Dacă mergi în zone cu densitate mare de urși (Bucegi, Retezat, Harghita), un spray cu capsaicin (piper) e cel mai eficient deterrent de contact la distanță mică. Se folosește la 3-5 metri maxim, în direcția ursului, nu pe corp.
Nu lăsa mâncare accesibilă. La camping, mâncarea se agață într-un copac la 50-100m de cort, nu se ține în cort. Mirosul atrage urșii noaptea.
Câinii legați în lesă. Un câine liber poate agita sau alerga un urs și îl poate trimite înapoi spre tine.
Dacă vezi un urs de la distanță
Asta e de fapt cel mai frecvent scenariu – urșii evită de obicei oamenii dacă îi detectează din timp. Dacă ești la 50-100m sau mai mult:
Fă zgomot. Vorbește tare, fluieră, bate din palme. Vrei să îi dai timp ursului să te detecteze și să se retragă.
Deviază traseul lateral. Nu mergi direct spre el și nu rămâi pe potecă dacă ursul e pe ea. Faci un ocol larg și continui.
Nu fugi. Niciodată. Ursul aleargă cu 50 km/h atât la deal cât și la vale – mitul că poți scăpa alergând la vale e complet fals. Fuga activează instinctul de urmărire.
Dacă ursul te vede și se apropie – contact vizual direct
Aceasta e situația critică. Ai o secundă să reacționezi corect.
Rămâi nemișcat. Nu fugi. Respiri. Evaluezi.
Nu faci contact vizual direct. Urșii percep privirea directă ca pe o amenințare sau o provocare. Privești lateral sau spre sol.
Vorbești calm și ferm. O voce calmă îi semnalizează că nu ești un animal de pradă. Nu striga, nu țipi, nu faci gesturi bruște.
Te retragi lent, cu fața spre urs. Pași mici înapoi, fără să te întorci. Ursul trebuie să te vadă retras, nu fugit.
Dacă ursul se oprește și nu avansează mai mult – continuă retragerea lentă până ieși din zona lui de confort.
Dacă ursul atacă
Există două tipuri de atac cu comportamente diferite:
Atacul defensiv – cel mai frecvent, mai ales la ursoaice cu pui. Ursul atacă pentru că se simte amenințat sau vrea să te îndepărteze de pui. Face un atac scurt, poate se oprește la câțiva metri. Reacția corectă: nu fugi, nu te agita, vorbești calm.
Atacul prădător – rar, dar se întâmplă cu urși „gunoieri” care au învățat să asocieze oamenii cu mâncare. Ursul atacă silențios, de obicei noaptea, de la spate.
Spray-ul de urs se folosește la 3-5 metri, în față, nu pe tine. E cel mai eficient lucru pe care îl ai la dispoziție.
Aruncă obiecte în urma ta dacă ursul te urmărește – haine, rucsac, bidon de apă. Curiozitatea față de obiecte noi îl poate opri sau întârzia.
Nu te preface mort. Sfatul clasic de „joci mortul” poate funcționa cu ursul grizzly din America de Nord, nu cu ursul brun european. Ursul brun poate continua atacul.
Situația cu puii de urs – cea mai periculoasă
Dacă întâlnești pui de urs pe traseu – nu te apropia, nu îi fotografiezi, nu îi hrănești, nu interacționezi cu ei indiferent cât par de simpatici.
Salvamont România precizează că în 99% din cazuri ursoaica e ascunsă în apropiere și va ataca imediat dacă percepe că cineva amenință puii. Ursoaica cu pui e mai agresivă decât orice alt urs. Schimbi imediat direcția și te îndepărtezi fără zgomot.
Ce NU faci niciodată
Nu hrănești urșii. Nici direct, nici indirect lăsând mâncare pe munte. Un urs hrănit o dată de oameni va reveni și va deveni un risc real.
Nu te fotografiezi cu ursul. Flash-ul e stresant pentru animal. Apropierea pentru o poză mai bună te pune în pericol real.
Nu te încolți ursul. Dacă ursul are o direcție de retragere liberă, în 95% din cazuri o va folosi. Dacă e încolțit – va ataca.
Nu ignora zgomotele nocturne la camping. Dacă auzi mișcări în jurul cortului noaptea și miroase a urs, faci zgomot puternic din cort fără să ieși. Bați în oalele de camping, strigi. Dacă ursul nu pleacă, suni la 112.
Realitatea – riscul există dar e gestionabil
Să pui lucrurile în perspectivă: din 486 de atacuri raportate la 112 în 14 luni (feb 2024 – mar 2025), marea majoritate nu au fost letale. Atacuri letale sunt relativ rare raportat la numărul de oameni care merg pe munte în România anual.
Riscul crește dacă mergi singur, în zone cunoscute cu urși, în condiții de ceață sau ploaie (care reduc capacitatea ursului de a te detecta din timp), la orele de maximă activitate (dimineata devreme și seara).
Riscul scade semnificativ dacă ești în grup, faci zgomot preventiv, ești pe trasee frecventate și știi cum să reacționezi.
Muntele e teritoriul lor. Noi suntem vizitatorii. Respectul față de asta – inclusiv prin informare corectă – e parte din echipamentul oricărui drumeț responsabil.
Statisticile privind atacurile și populația de urși provin de la Serviciul de Telecomunicații Speciale și studiul ADN al Ministerului Mediului, publicat în aprilie 2025.
