Există o listă nescrisă de trasee pe care toată lumea le bifează la un moment dat: Bucegi prin Babele, creasta Făgărașului, Retezatul spre Peleaga. Nu e nimic greșit în asta, sunt trasee spectaculoase pe bună dreptate. Dar există și cealaltă parte a muntelui, cea pe care n-o vezi în pozele cu mii de aprecieri, unde poteca e mai puțin bătută, iar liniștea contează la fel de mult ca peisajul. Trasee montane puțin cunoscute există în aproape fiecare masiv din țară, doar că nu se vând singure pe rețelele sociale.
Diferența dintre un traseu popular și unul ignorat nu ține neapărat de frumusețe, ci de acces, de marketing turistic și, uneori, de simplă întâmplare. Un vârf la fel de înalt și la fel de sălbatic poate rămâne gol de turiști doar pentru că nu are un nume ușor de reținut sau o cabană faimoasă la capăt.
Ce înseamnă, de fapt, trasee montane puțin cunoscute
Nu vorbim despre poteci abandonate sau nemarcate, ci despre rute oficiale, marcate, sigure din punct de vedere tehnic, dar care nu apar în topurile obișnuite. Sunt trasee unde poți merge o zi întreagă și întâlnești, poate, doi-trei oameni.
Asta schimbă complet experiența. Nu mai e vorba de coadă la stânca de fotografiat sau de zgomotul unui grup de treizeci de persoane la refugiu. E doar tine, muntele și liniștea aia specifică pe care o cauți, de fapt, când pleci la drum.
Munții Trascău, marele necunoscut din inima Ardealului
Dacă întrebi zece drumeți despre Trascău, poate doi știu unde e pe hartă. Și totuși, aici găsești unele dintre cele mai spectaculoase chei din România: Cheile Aiudului, Cheile Ordâncușei, Cheile Râmețului. Sunt zone calcaroase, cu pereți verticali de peste 100 de metri, unde poteca șerpuiește printre stânci sculptate de apă timp de mii de ani.
Traseul spre Piatra Secuiului, de exemplu, urcă printr-o pădure deasă până la un platou stâncos de unde vezi tot bazinul Trascăului. Nu e un traseu lung, câțiva kilometri buni, dar e unul dintre acele locuri unde te întrebi de ce nu a auzit mai multă lume de el.
De ce rămâne în umbră
- Nu are acces direct pe DN, drumurile de acces sunt înguste și mai puțin semnalizate.
- Lipsesc cabanele mari, cazarea se face mai ales în pensiuni din satele din jur.
- E umbrit de vecinătatea cu Apusenii mai cunoscuți, spre Bihor sau Bucegi.
Rodnei, dincolo de Vârful Ineu bătătorit
Vârful Ineu, la 2279 de metri, e punctul de atracție din Munții Rodnei, cel mai adesea abordat dinspre Poiana Borșa. Dar dacă te abați puțin din traseul clasic, spre creasta secundară dinspre Valea Cormaia sau spre Piatra Rea, găsești aceeași sălbăticie, fără aglomerația specifică sezonului de vară.
Rodnei e un masiv care păst
